17 August 2010

Presupusele vestigii paleocreştine de la Turda (Radu Cerghizan)

Posted in Uncategorized la 17:47 de .

      Lespedea romană de piatra

 O piesă romană, pe care probabil ulterior a fost adăugat un motiv creştin, se află incastrată în zidul porţii din str.Avram Iancu între nr.3-5. Este vorba de un capac de sarcofag roman sau un acoperiş de aedicula (mic templu-capelă). Lespedea are 2 laturi: o latură lungă şi o latură scurtă, îmbinate în unghi de 90°.
  
Pe latura lungă apare capul Meduzei, între doi delfini şi alte motive decorative. In desenul lui J.Ackner, capul Meduzei, destul de şters, seamană unui bărbat cu barbă şi plete. In secolul al XIX-lea latura lungă mai avea încă un motiv încrustat, care între timp a dispărut (o roată sau monogramul creştin XP ?).
.
                                                 
 Pe latura scurtă există un kantharos (vechi potir grec de băut, cu două toarte) şi alte motive decorative. 
 
La Muzeul Bruckenthal din Sibiu s-a păstrat un desen al plăcii, executat de preotul J.Ackner în anul 1847. Elementul dispărut reprezintă o roată cu 8 spiţe, sub delfinul din stânga. J.Ackner a interpretat-o ca roată de căruţă. K.Horedt a fost de părere că roata ar putut fi în realitate un adaos creştin ulterior, respectiv cunoscutul monogram creştin constantinian XP. El nu a cercetat obiectul la Turda, ci doar materialele lui J.Ackner de la Sibiu. In urma studiului la faţa locului al plăcii, I.I.Russu a opinat că roata a fost gravată mult mai târziu (poate chiar în secolul al XIX-lea) şi că nu are caracter creştin.  

Gemma de onix

                       În colecţia arheologică a contelui ardelean József Kemény (1795-1855), colecţionar amator din comuna Luncani, jud. Cluj, s-a aflat în prima jumătate a secolului al XIX-lea o gemmă de onix. Motivul încrustat pe gemmă reprezintă scena “Bunului păstor” (Isus) şi mitul biblic despre Iona. Sub un copac, pe care se află un porumbel (simbolul Sf.Spirit), stă “Bunul păstor” în picioare, îmbrăcat cu o tunică şi purtând pe umeri un miel. La picioarele lui se găseşte un al doilea miel. În partea dreaptă este prezentat “Mitul lui Iona”, respectiv momentul în care Iona cade de pe corabia care-l transporta din portul palestinian Jaffa spre portul Tarsus in sudul Turciei, iar fabulosul peşte este gata să-l înghită, înhăţându-i mâna dreaptă. Gemma a fost o piesă ovală, cu diametrul mare de 13,5 mm şi diametrul mic de 11,5 mm. A fost văzută în colectia lui József Kemény de către consulul Prusiei în Ţările Române J.F.Neigebaur în anul 1847. Se presupune că piesa a dispărut în timpul Revoluţiei din anii 1848-1849. In perioada interbelică, B.Mitrea a descoperit la Biblioteca Universitară din Cluj un manuscris al contelui József Kemény în care descrie aproape toate obiectele din propria colecţie, inclusiv gemma de onix. Manuscrisul lui J.Kemény se află în prezent în posesia Bibiotecii Academiei Române, Filiala Cluj. J.Kemény nu a dat amănunte exacte asupra locului unde a descoperit gemma. Probabil că piesa a fost importată din alte părţi ale imperiului roman. Cercetătorii istorici au datat gemma ca provenind probabil din secolul al IV-lea. B.Mitrea a publicat după cel de al doilea război mondial o nouă descriere a acestei piese, arătând că simbolurile creştine prezentate pe gemmă apar chiar şi înainte de secolul al IV-lea.
În jurul corăbiei de pe gemmă apare binecunoscutul acrostih creştin IXQYC.I (Iota = I), Iêsoüs = IsusX (Chi = H), Hristos = Cristos
Q (Theta = Th), Theoü = Theui (Dumnezeu, la forma genetiv)
Y (Ypsilon = Y), Yios = Fiu
C (majusculă corespunzând majusculei greceşti S = Sigma = S), Sotêr = Sotir (Mântuitor).
Iniţialele IXQYC înseamnă în limba greacă IHTYS (“peşte”), respectiv iniţialele cuvintelor “Isus Cristos, Fiul Domnului Mântuitor”.

­Inelul de aur­

Tot la Turda a fost descoperit şi un inel confecţionat din fir de aur, descris de K.Horedt şi N.Vlassa. Inelul are formă ovală, cu dimensiuni de 15 x 16 mm şi poartă inscripţia latină VTE („utere felix“ = „foloseşte-l sănătos“). Urarea aceasta se întâlneşte pe numeroase obiecte paleocreştine romane de după anul 250. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj.

Monumentul funerar

O lespede de piatră găsită la Turda aparţine sculpturilor romane cu scena “banchetului funebru”. “Banchetul funerar” a devenit cu timpul un simbol al credinţei în nemurirea sufletului. Defunctul, împreună cu membrii apropiaţi ai familiei, sunt înfăţişaţi în jurul unei mese, participând la un ospăţ. Placa de la Turda reprezintă 3 personaje: doi bărbaţi rezemaţi cu cotul de un kliné (divan uşor înclinat) şi o femeie aşezată pe o kathedra (jilţ înalt cu spetează şi braţe). In faţa lor, pe masă, se află o patera (vas roman pentru ofrande închinate zeilor) ţinută de femeie, o farfurie ovală cu un peşte şi o pâine tăiată în formă de cruce. Pe patera este zgâriat semnul crucii. Z.Milea şi V.Feneşan au ridicat problema posibilităţii ca acest obiect să conţină simboluri creştine. Peştele şi pâinea (tăiată în formă de cruce) sunt simboluri care apar, ce-i drept, pe multe monumente antice dinaintea creştinismului, în legătură cu diferite credinţe necreştine. Peştele era divinizat, împreună cu zeităţile Atargatis şi Kybele, în religiile orientale. Pâinea (inclusiv cea tăiată în formă de cruce) se întâlneşte, împreună cu alte simboluri ale cultului lui Mithras, şi în cultele siriene. Creştinii au preluat încă de timpuriu peştele şi pâinea, în şirul simbolurilor noii religii (secolele II-III d.C.). Prezenţa simultană a peştelui, a pâinii tăiate în formă de cruce şi a paterei cu o cruce, poate fi o dovadă a caracterului creştin al lespedei funerare de la Turda.

Note

– Gemma: podoabă preţioasă, cu incrustaţii sau cu un motiv.
– Onix: calcedonie dungată alb-negru, considerată drept piatră semipreţioasă.
– Iona: profet din secolul al VIII-lea î.C, care, potrivit ”Cărţii lui Iona” din Vechiul Testament, ar fi petrecut 3 zile în pântecul unui peşte uriaş.
– “Bunul păstor” se întâlneşte pe vestigii la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea, acrostihul IXQYC la începutul secolului al III-lea, iar “Mitul lui Iona” la mijlocul secolului al III-lea.
– Meduza este una din “Gorgone”, cele 3 fiice înspăimântătoare ale lui Phorcys şi Ceto (alături de Euryale şi Stheno). A fost metamorfozată de Athena într-un monstru cu păr vâlvoi, a cărui privire împietrea oamenii.
– XP = iniţialele greceşti ale lui Cristos.
– J.Ackner a fost preot german în comuna Cuşteriţa, jud. Sibiu.
– X = chi = h, P = rho = r
– Mithras: zeitate din vechea Persie (Iran).
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: