15 Septembrie 2010

Sfarsitul lui Mihai Viteazul la Turda (Radu Cerghizan)

Posted in Uncategorized la 18:25 de .

 

                 Mihai Viteazul a fost domnitor al Tarii Românesti intre 1593-1601. Principalele puteri ale vremii erau: imperiul german (imparat: Rudolf II, 1576-1612, cu resedinta la Praga) si imperiul otoman. Dupa o serie de succese militare, Mihai incheie un tratat favorabil de alianta si cooperare militara cu imperiul otoman. Urmatorul sau tel a fost alipirea la Tara Româneasca a celorlalte 2 provincii invecinate române (Ardealul si Moldova). In Ardeal guverna Andrei Bathory, in Moldova Ieremia Movila. Andrei Bathory devenise de curând principe si dorea cucerirea si supunerea Tarii Românesti. Ieremia Movila fusese instalat la putere in 1595, cu ajutorul Poloniei. In octombrie 1599 Mihai a inceput actiunea militara in Ardeal. La 18.10.1599 infrânge oastea lui Andrei Bathory la Selimbar (lânga Sibiu). La 01.11.1599 este recunoscut la Alba Iulia de Dieta Ardeleana ca noul principe al Ardealului. Incurajat de succes, Mihai a pregatit campania Moldovei. Expeditia din Moldova a durat mai putin de 20 zile (mai-iunie 1600) si s-a soldat cu infrângerea trupelor moldovene polonofile. Mihai s-a reîntors din Moldova la Brasov la data de 27.06.1600. Nobilimea din Ardeal s-a rasculat si a chemat in ajutor trupele habsburgice. Principalele personaje in complotul anti-Mihai au fost: episcopul Napragy si 2 consilieri imperiali: David Ungnad si Dr.Pezzen. Mihai a fost învinovatit de neloialitate fata de Imperiul German si ca ar fi pactizat in secret cu Turcii. La 11.06.1600 Mihai s-a întâlnit cu Dr.Pezzen la Alba-Iulia, caruia i-a comunicat intentia sa de a alipi oficial Ardealul si Moldova la Tara Româneasca, precum si ralierea lui la interesele antiotomane ale Imperiului German, solicitând totodata subventii pentru intretinerea armatei. Dr.Pezzen i-a promis numai functia de guvernator al Ardealului si al Tarii Românesti, nu si al Moldovei. In cursul negocierilor, Mihai a renuntat la unele din cerintele formulate initial. Raportul Dr.Pezzen inaintat imparatului Rudolf II nu a fost favorabil lui Mihai. Aflând de conspiratia nobililor ardeleni, Mihai s-a adresat in scris la 23.08.1600 fratelui imparatului Rudolf II, arhiducele Maximilian, aratând ca crestinatatea insasi ar fi in pericol, in caz de reusita a complotului. Mihai a convocat o Dieta la Sebes, dar reprezentantii ardeleni nu au dau curs invitatiei, ci au organizat o adunare proprie la Oprisani (lânga Turda), prezidata de Stefan Csaki. Trupele habsburgice (conduse de generalul Georg Basta) si trupele nobililor ardeleni s-au reunit la data de 14.09.1600, declarând razboi lui Mihai. La 18.09.1600 a avut loc batalia de la Miraslau (lânga Aiud), in care trupele lui Mihai au fost infrânte. Aflând de esecul lui Mihai la Miraslau, fostul domnitor moldovean Ieremia Movila, sustinut de trupe poloneze, a patruns la inceputul lunii octombrie 1600 in Moldova, cu intentia de a o recuceri si a reveni pe tron. Mihai le-a iesit in întâmpinare cu o trupa redusa (2.500 soldati), incercând stoparea penetrarii polono-moldovene, fiind insa invins la Bucov pe Teleajen (octombrie 1600) si la Curtea de Arges (noiembrie 1600). La 25.11.1600 pe tronul Tarii Românesti a fost instalat Simion Movila, iar in Moldova Ieremia Movila. Mihai pleaca la Praga spre a cere audienta imparatului german Rudolf II si a-i expune pericolul acapararii Ardealului de catre Turci, dar nu a fost primit. Insotit de episcopul de Erlan, Mihai s-a indreptat spre Viena, unde a sosit pe data de 2.01.1601, la resedinta arhiducelui Matthias, personalitate influenta, de la care spera sa obtina sprijinul necesar. Arhiducele a primit in audienta ambele parti aflate in conflict, la inceput pe reprezentantii nobilimii ardelene, apoi (la 15.01.1601) pe Mihai. Mihai si-a prezentat punctul de vedere, sustinând ca nobilimea ardeleana ar fi cea care intentioneaza sa incheie un tratat de pace cu Turcii, nefavorabil puterii habsburgice, reafirmând totodata deplina sa fidelitate fata de Imperiul German. Intre timp, frânele conducerii Ardealului au fost luate de un comitet alcatuit din generalul Basta, nobilii ardeleni Stefan Czaki si Kornis si cei 2 consilieri imperiali (Ungnad si Dr.Pezzen). Nobilii ardeleni doreau numirea in functia de principe al Ardealului a lui Sigismund Bathory. La 2.02.1601 a fost instalat la putere principele Sigismund Bathory, care a adoptat un curs turcofil si antihabsburgic. Inlaturat din functie, generalul G.Basta a anuntat Curtii imperiale revolta antihabsburgica din Ardeal a principelui Sigismund Bathory si reorientarea politicii acestuia spre o alianta cu Turcii. Concomitent, au fost ordonate represiuni din partea noii conduceri a Ardealului impotriva celor loiali lui Mihai. Familia lui Mihai a fost arestata, iar comandantul Baba Novac arestat si condamnat prin ardere pe rug la Cluj (05.02.1601). In aceasta situatie tensionata, Curtea imperiala habsburgica isi modifica cursul fata de Mihai. Delegatii nobilimii ardelene sunt arestati, spre a forta eliberarea familiei lui Mihai. Mihai se deplaseaza din nou la Praga, unde soseste la data de 23.02.1601, fiind primit in audienta de imparatul Rudolf II la 14.03.1601. In urma audientei, se convine un acord favorabil cu Mihai. La 03.04.1601 Mihai pleaca la Viena, spre a ridica suma de bani necesara organizarii noii armate. Paraseste Viena la 29.04.1601, ajungând la Casovia (azi: Kosice in Slovacia) la 11.05.1601, unde la 20.05.1601 se intâlneste cu generalul G.Basta spre reconciliere si pentru formarea unei trupe unice, indreptata contra trupelor principelui rebel S.Bathory. Mihai astepta trupe de intarire si din Tara Româneasca, precum si detasamente secuiesti. Reunirea armatei lui Mihai cu armata generalului Basta a avut loc la Moftin (Satu-Mare). Armata lui Mihai si Basta infrâng armata lui S.Bathory la Guruslau (Zalau) la 3.08.1601. In raspunsul Curtii imperiale Mihai este recunoscut ca sef al unei armate independente, recomandându-i-se insa sa nu atace Moldova, spre a nu irita Polonia (aliata Modovei). In acelasi timp, generalul Basta primeste ordin de a pune la dispozitia lui Mihai trupele necesare recuceririi Tarii Românesti. In aceasta faza, intervin intrigi de culise, care determina reizbucnirea conflictului dintre Mihai si generalul Basta si caderea lui Mihai in dizgratia imparatului Rudolf II. Mihai se gasea la data de 5.08.1601 la Zalau, de unde intentiona sa plece sa faca o vizita familiei sale la castelul din Fagaras. Generalul Basta se deplaseaza in ziua de 09.08.1601 la Cluj, unde ramâne pâna in 15.08.1601. Aici a pus la cale inlaturarea lui Mihai. La 16.08.1601 trupele conduse de generalul Basta ajung la Turda, unde trupele lui Mihai sosisera cu ceva mai devreme. Dintr-o scrisoare adresata de Basta lui Gonzanga Ferante din Casovia (Kosice), rezulta ca generalul Basta ar fi fost decis sa rezolve vechea rivalitate cu Mihai chiar printr-o crima. La 18.08.1601 a avut loc o intrevedere a lui Basta cu Mihai la Turda, soldata cu un dezacord. O parte a trupelor lui Mihai plecase deja spre Fagaras. A doua zi, 19.08.1601, Mihai urma sa plece de la Turda la Fagaras, apoi spre Tara Româneasca. Generalul Basta si ofiterul imperial Michael Szekely au intrunit un consiliu, la care a fost invitat si Mihai. Cu acel prilej urma ca Mihai sa fie arestat si dus la Satu-Mare. Mihai a participat, dar conditiile nu au fost propice unei arestari imediate, observându-se unele miscari de trupe. Dupa plecarea lui Mihai, s-a hotarît arestarea lui in cursul urmatoarei nopti, inaintea plecarii sale spre Fagaras. Tabara si cortul lui Mihai erau amplasate in preajma orasului Turda. In dimineata zilei de 19.08.1601 o trupa de soldati germani si valoni a primit ordinul de a-l aresta pe Mihai (sau ucide, in caz de nesupunere).
Luat prin surprindere, Mihai s-a opus, dar in clipa cand a pus mâna pe spada a fost atins mortal cu o halebarda de catre capitanul valon Raucigny (dupa altii de catre comandantul valon Beauri), dupa care i s-a taiat capul cu propria sabie.
.
.
 
Odata cu Mihai, au mai fost ucisi inca 18 soldati din garda personala. Nu se cunoaste care a fost reactia restului trupelor lui Mihai, stationate in apropiere.
Dupa 3 zile de tulburari, corpul lui Mihai a fost inmormântat pe furis de câtiva sârbi, pe locul executiei (3 km sud de orasul Turda), iar capul, intrat in posesia sotiei unuia dintre capitanii lui Mihai, a ajuns la Târgoviste, unde a fost depus la Manastirea Dealu.
La 23.08.1601 generalul G.Basta a comunicat oficial Curtii imperiale despre sfârsitul lui Mihai Viteazul. Imparatul Rudolf II a dispus cercetari asupra evenimentelor de la Turda si mortii lui Mihai, ramase fara rezultat concret.
 
Anunțuri

16 comentarii »

  1. Adriana said,

    Excelent articol.Imi aminteste de anii de scoala.Ani frumosi si utili,dar care au trecut de mult…

  2. Condruz said,

    Excelent articol,dar,am rezerve.Cei trei s-au aflat un timp la Cluj-ma refer la Mihai,Basta,Moise Szekely..Mihai se pare ca nu platise soldele mercenarilor germani si valoni de o buna vreme..

  3. Condruz said,

    As fi curios daca un capitan era inzestrat cu o halebarda..dar nu poti sti niciodata..In tot cazul este interesant de citit Istoria Romanilor de Giurescu-editata in 1940-se referA LA UNA DIN MARILE PROBLEME ALE ISTORIOGRAFIEI ROMANESTI-ORIGINEA LUI MIHAI VITEAZUL.

  4. Condruz said,

    se pare ca istoria profana ar fi alta:Mihai,nu platise soldele mercenarilor de vreo sase luni,tot jucand carti cu bunii lui prieteni-Szekely si Basta.va puteti da seama de reactia unor oameni angajati cu contract si,care nu vazusera soldele de 6 (sase) luni..Drept care cred eu ca nu au fost interese mari acolo,ci neplata mercenarilor..

  5. Condruz said,

    Apoi cat de iubit de armata sa ,s-a vazut; a fost lasat cateva zile pe drum,pana s-a milostivit careva de el.Dzeu sa-l hodineasca,dar cred ca a fost un fel de Ceausescu..

    • Claudiu said,

      CRONICARII VREMII AU CONDAMNAT FAPTA LUI BASTA
      Despre odioasa crima si tradare a ilustrului conducator roman, foarte multi cronicari ai vremii, dar si de peste veacuri au scris pagini nenumarate in care condamna fapta nenorocitului general Basta. Petho Geergely nota: „Nelegiuitul Basta l-a ucis cu viclenie si pe neasteptate pe saracul voievod Mihai, fara nici un motiv. Numai din invidie profunda l-a ucis pe acest domn renumit, celebru, de care se temea insusi sultanul”. Jacques Augustin de Thon scria la randul lui: „Dupa ce ucisera pe Mihai, pradara indata cu aviditate cortul lui si se raspandi zvonul ca s-ar fi gasit scrisori, care n-ar mai lasa indoieli despre masinatiile lui ascunse cu turcii si despre tradarile lui. Dar acestea au fost scorneli, nu atat pentru a-i linisti pe valahi…, cat pentru a potoli invidia vecinilor si a altor principi pentru o fapta ca aceasta si pentru ca austriecii sa nu pateasca si acum, cu uciderea lui Mihai, ca mai inainte, cu uciderea cardinalului George si pierderea cardinalului Andrei”. Pe care drum ma a fost lasat 3 zile?! Pe drumul de costise ce duce la Vaslui…. poate. Am uitat sa spun ca Mihai era iubit de vecinii tarilor Romane in afara de unguri, chiar si secuii persecutati de unguri atunci, il sustineau.

  6. Condruz said,

    Cartiruirea armatelor imperiale in Cluj, Logistica lor,a meselor celor trei amici-Basta,Sekely,Mihai ,este palpabila,si pe situl orasului Cluj.sa nu uitam-cand Mihai se aseza la masa,avea o vorba-sa vina secuii..

    • Olteanu said,

      Pentru informarea neavenitilor , halebarda (alaturi de pistol) era arma ofiterilor de infanterie valoni .

  7. afshzx` said,

    da a fost un om bun

  8. Nicu Cujbă=Turda said,

    informatiile din acest articol sunt eronate,Mihai a fost ucis in noaptea de 9 spre 10 august 1601.

  9. Nicu Cujba: Vezi si alte informatii cum ar fi: http://istorie.ucoz.com/index/0-11 Sau: Pr.Dr. Eugen Gergely „Istorie si Contemporaneitate”

  10. alexa a said,

    mda..nu am citit nimic:))

  11. VASILICA PITULICE said,

    noi ce invatam –ISTORIE–sa treaca ora-sa luam note bune–trece anii–uitam –ERI –cineva a avut -INIMA MARE CIT UN **OCEAN***SA PASTREZE-STEAGUL TARII–SA-FIE UNIRE SI UN SINGUR NEAM–-cind file de istorie–-citim-sufletul-OMAGIU -EVENIMENTELOR-SA NARUIE-MINTEA DIN PROFUNDA IMAGINATIE–FLOAREA MACULUI SA DARUIE–CA NE-A LASAT –LIBERI-GRINELE -SA LE CULTIVAM–MAREA CU IUBIRE ***SA ADMIRAM

  12. vomir alexandru said,

    Aș dori să aflu mai multe despre Mihai Viteazu. Există o carte in care să fie sscrs tot ce există pe acest site, și despre info.oferite din comentarii? Mulțumesc


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: